alecsa (sau povestea triunghiului cu patru laturi)

Octombrie 30, 2008

..se prea poate să fi fost mai multe la început, chiar dacă nimeni nu-şi mai aminteşte cu exactitate – era ceaţă.

în general, lumea la metrou era grăbită şi n-avea răbare să se întrebe ce-i cu unghiul ăla drept care citeşte ziarul financiar şi se întinde ostentativ pe două scaune. aşa că până să ajungă la Victoriei, unghiul ăsta, primul – să-i spunem alfaunu – termină de citit editorialul despre viitorul broaştelor ţestoase în economie, pagina 3,14 şi horoscopul, ca să vadă exact ce nu urmează să i se întâmple.

acum stă la coadă la fornetti şi se tot chinuie să-şi aducă aminte cum arătau cele două galaxii la care stătea în gazdă şi care l-au dat afară fix când ar fi împlinit şi el  câţiva ani lumină, în fine, o vârstă respectabilă. în locul lui l-au adus pe alfadoi, proaspăt angajat la departamentul vânzări (cu „v” mic) la o multinaţională specializată în caiete cu pătrăţele.

de altfel, alfaunu şi alfadoi se cunoşteau de mici şi împărţeau banii de „trompi” ca să meargă la cinema să se uite la viaţa cu louie –  de obicei, când se întâlneau, îşi aduceau mereu aminte de episodul cu căprioara şi cel cu tornada.

asta s-a întâmplat până şi-a găsit fiecare câte două laturi să-i ţină de urât (de la ghişeul cu „obiecte pierdute” în heathrow) şi s-a chemat că au ajuns la maturitate. au înţeles nu se mai cade să bei trompi de la o vreme şi s-au dat pe esenţă de rom la fiolă de la dr. oetker, pentru că le amintea de plăcinta cu brânză şi stafide pe care o făcea în fiecare vineri seară bunica lor comună (nu-mi mai aduc aminte cum o cheamă, trăieşte şi azi sub formă de moleculă în zăpezile de pe kilimanjaro).

singura problemă erau fiolele semitransparente care se tot adunau şi se tot adunau pe fotolii, pe canapele şi pe lustră – din cauza lor alfaunu şi alfadoi aveau permanent neplăceri şi discuţii, se apucau de câte o latură şi se rostogoleau timp de trei ani de zile, pe aproape şapte sute de kilometri. numai că, într-o dimineaţă, când au făcut ochi s-au găsit blocaţi într-un triunghi curios, cu patru laturi şi trei unghiuri (alfatrei nu se ştie de unde a mai apărut, se bănuieşte o criză financiară produsă din cauza broaştelor ţestoase sau a prăjiturilor cu tendinţe emo declarate):

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: