posturi în rate
decembrie 7, 2008
zi ciudată ieri, cu o oră din 15 stată acasă (somnul nu se pune) şi restul pe coclauri, prin şcoli, magazine, felinare, străzi, parcuri, leagăne, bel ami, piaţa de flori, j’pizza şi matiz albastru, nu neapărat în această ordine.
am început cu nişte sonate, lieduri, suite, simfonii şi preludii de diverşi compozitori de care am auzit mai mult sau mai puţin – au cântat cei din Arte de ziua Hasdeului. de fapt, mint – am început cu câte o mandarină în fiecare papuc, un pomelo care nu ştiam cu ce se mănâncă, banane, heidi-uri şi 10 roni.
de-aia îmi place mie moş Nicolae, e scurt şi la obiect.
şi m-am simţit copil mic, ca în dimineaţa aia de acum nu ştiu câţi ani (probabil 10) când am găsit în ghete nişte telefoane mobile de jucărie care lătrau (?!), cartea aia de colorat cu 101 dalmaţieni şi bau-baul a început să fie considerabil mai puţin monstruos în comparaţie cu Cruella deVille.
uite ce poză:
vezi…bat câmpii pentru că nu mai ştiu ce să scriu.
a da, gata. întotdeauna există un “după aia”.
deci, după aia a trebuit să stau la 2 lansări de carte care nu m-au impresionat neapărat, dar a plouat cu discursuri şi cuvinte mari: nici eminescu n-a intrat în istoria literaturii române la 17 ani, dar se pare că am colegi care ar merita, după mintea directorului nostru #-o. în fine, după aia a venit partea mai palpitantă (da, aia cu plicuri cu roni) şi jumătatea de oră de lapsus în care am uitat (blestemate celule nervoase) numele de familie al grăuntelui.
şi am văzut cum poţi să botezi un văcuţ de pluş cu numele unui principiu de la chimie. bun venit printre noi, pauli.
s-a întâmplat apoi că am fost la topit bani după cadouri, mi s-a făcut poftă de crăciun, cutii cu funde şi panettone, că am fost expatriaţi din felinare şi probabil asta a fost bine, though I sincerely doubt.
măcar am descoperit gustul de timişoreana cu kinder şi leagnănele, da, leagănele..8->
nu pot să mă hotărăsc dacă a fost frumos sau nu – tot ce-am scris mai sus sună de parcă i s-ar fi întâmplat altcuiva.
ce urât,
nu pot să-mi organizez existenţa în limbaj articulat.
ia uiteee
decembrie 4, 2008
cel mai deştept quiz din ultima vreme (şi nu numai pentru că a ieşit ce bănuiam eu că trebuie să iasă :”> ):
YOUR SCORE
Your scored -1.5 on Moral Order and -0.5 on Moral Rules. (au. should i worry?)
The following categories best match your score (multiple responses are possible):
System: Liberalism
Ideology: Capital Democratism
Party: Democratic Party
Presidents: John F Kennedy
04′ Election: John Kerry
08′ Election: Barrack Obama
Of the 508,231 respondents (7,230 on Facebook):
6% are close to you.
31% are more conservative.
18% are more liberal.
32% are more socialist.
17% are more authoritarian.
buuuuun. pe-asta am lămurit-o. if interested, îl găsiţi aici.
la categoria chestiunea zilei:
“la mulţi ani, Andreea! să creşti mare”
“cum doriţi.”
ploaie de vară cu tunete şi fulgere – probabil s-a enervat presiunea atmosferică pe alecsa. acea alecsa care putea fi auzită pe platou, mc, unirii sud şi pe o rază de +/- 5km cântând cu voce tare chestii random, random de tot.
oricum ar fi, tot presiunea atmosferică s-a păcălit. unu, pentru că alecsei i-a plăcut ploaia şi doi, pentru că mai cântă şi la această oră cu intensitate scăzută, până la moderat.
je veux bien etre reine
decembrie 2, 2008
..mais pas l’ombre du roi.
v-am mai spus că am eu aşa un pitic pentru toate piesele în franceză?
..începând cu frere jacques 
şi terminând cu asta. (chiar dacă el e urât şi ea e isterică)
azi
noiembrie 29, 2008
zic cei de la amdoar18ani.ro, a fost buy nothing day . scop nobil, anti atitudinii de oaie creaţă cu un coş de cumpărături în mână.
(vreau un tricou de-ăsta neapărat)
dar eu ca o oaie scultătoare, am dat o fugă până în carrefour. şi ce dacă de-abia s-a deschis…tot n-am scuză. în faţa raionului de dulciuri am uitat că-mi promisesem să nu cumpăr nimic şi am realizat că lumea asta chiar se duce de râpă.
la magazinul cu animale am descoperit câte feluri de şampoane pentru câini există. şampon pentru volum, şampon pentru blăniţă sensibilă, şampon pentru o blăniţă mai strălucitoare.
şi n-aş avea nicio problemă cu existenţa lor dacă n-aş şti că sunt mii de oameni care mor de foame. am în faţa blocului doi boschetari care se aşează în fiecare noapte pe o gură de canal de unde iese căldură şi se învelesc cu o plapumă roşie, adunată de pe la cine ştie ce tomberon – la 3, 4 grade afară.
probabil că ei nu au blăniţa îndeajuns de sensibilă, de deshidratată sau de strălucitoare ca să îi preocupe pe cineva.
sigur şi tu ai cumpărat lucruri fără să ai nevoie de ele. ia fă o listă..
linişte în sală.
noiembrie 27, 2008
citesc critică de poezie modernă şi probabil o să trebuiască să mă suportaţi un timp aşa, piticoasă şi/sau plicticoasă:
“sfincşi străvechi, viori şi din Babilon un portal, un jazz de pe Rio Grande , un swing şi-o rugăciune.”
în lumea poeţilor de felul ăsta
nu se mănâncă cireşe sau piersici, ci se rezolvă algebra fructelor coapte,
miercurile se transformă în cenuşi colorate,
iubitele tac în foarte multe cuvinte
şi fulgere lovesc pământul,
fără nicio urmă de sintaxă a frazei.
aproape că nu-ţi vine să crezi că, pentru aceeaşi oameni, suferinţa unui om nu e mai interesantă decât suferinţa unui bec lovit de un scurtcircuit. poezia a devenit o artă sceptică.
hei, nu-mi găsesc scurtcircuitul.
întâmplări din irealitatea imediată
noiembrie 26, 2008
ce fac acum?
păi uite în secunda asta mănânc o pară, stau cu ochii în monitor, scriu cu 3 feluri de picsuri şi cu vreo 30 de taste, comunic (dar tac), cresc, simplific, reduc, raţionalizez, admir, şterg, formulez, citesc, reformulez, regret, înţeleg, ascult, uit, diger, gândesc, respir, clipesc, ştiu, am, vreau, pot, sunt, exist, mă aflu.
mint.
max blecher o zicea mai bine.
p.s. ia fii anten: v-am rezervat câte unul, şi acum urmează replica aia idioată din reclamele L’Oreal: pentru că meritaţi :p
