under pressure
aprilie 23, 2008
Sunt bizi, bizi, bizi. Fac slalom printre tone, litri, metri cubi de cărţi, cuvinte, motto-uri, citate. Printre sărbătorile pe Paşte, mailuri, gări, ore fixe şi bilete de tren. Şi printre bloguri (da DTJ, am citit:P). Sper să scap cu viaţă când o să se termine toată nebunia asta. Adică, na. tre să se termine într-o zi, nu?

Vineri noaptea plec la Braşov, mă întorc luni dimineaţă doar ca să plec la prânz spre Botoşani. De-abia sâmbătă o să dorm acasă, ce-o fi o fi. Asta o să-mi fie vacanţa.
Articolele pentru revistă nu cred că le mai scriu. Pentru Sighet nu cred mai fac niciun eseu. M-am lăsat pe tânjeală?

P.S. (pentru că începe să-mi placă să scriu cu p.s. aproape orice). Am nevoie de o etichetă. Ştii, de-aia de care se pune pe coletele de la poştă. Să scrie ”fragile”. Unii spun că sunt.
aprilie 23, 2008 la 6:30 pm
Let’s fuck the world with all it’s trend
aprilie 23, 2008 la 9:16 pm
point 1: bine ca ai citit.
point 2: da, nebunia o sa se termine. la cotroceni :->
point 3: o sa fie o vacanta frumoasa tuh. sper.
point 4: sa pui mana sa scrii eseu pt sighet. vreau si io sa scriu eseu pt sighet. n-o sa-mi iasa, da’ vreau :))
point 5: cu totii suntem “fragile”, doar ca unii n-o arata. ei, ratati :)) traiasca sinceritatea