wide awake

 n-am murit, n-am plecat la cules de căpşuni, nu salvez urşi panda în indochina şi nici nu m-am făcut mai deşteaptă. de fapt, tot degeaba am stat cam toată săptămâna –  but this wasn’t my point.

ideea era că n-am mai scris nimic pe-aici din lipsă de chef şi de motive extreeeem de bine întemeiate care să mă trezească din hibernare şi să pun mouse-ul pe butonul de new post.

de fapt nu e hibernare, cum să-ţi explic…e o lene din aia albastră (dă în bleumarinul uniformelor din Hasdeu), într-un fel optimistă şi-ntr-un fel siropoasă – o lene plimbăreaţă, foşnitoare, increasingly numb, care-ar mânca tone de fornetti şi care zbiară zilnic, de la 6 la 11 “where’s the sense in all this?“

you must know the feeling. ia uite:

mara: eşti genială 
dawn: nu’s
mara: ba da.  într-un mod imperfect, dar genială

ha!